Ce arată indicele Eurostat pentru T2 2026
Seria Eurostat privind prețurile sau costurile din construcția de clădiri rezidențiale noi (bază 2021 = 100, date neajustate sezonier) arată pentru România 164,7 în trimestrul al doilea din 2026. Un an mai devreme indicele era 150,0, ceea ce înseamnă +9,8% în ritm anual. Media UE a crescut de la 124,1 la 128,6, adică +3,6%. În ultimul trimestru, România a avansat cu 5,4% față de T1 2026 (156,3), iar UE cu 1,7%.
Orizontul lung accentuează diferența. Față de T2 2021, indicele este cu 66,9% mai mare în România și cu 30,3% mai mare la nivelul UE. Bulgaria (+140,2%) și Ungaria (+72,9%) au urcat și mai mult sau comparabil, în timp ce Polonia (+44,9%) și Germania (+42,1%) se situează între România și media europeană. Franța (+15,4%) și Italia (+13,3%) rămân mult sub medie.
| Țara | Indice T2 2026 (2021 = 100) | Variație anuală |
|---|---|---|
| România | 164,7 | +9,8% |
| Bulgaria | 230,8 | +9,6% |
| Ungaria | 167,9 | +5,9% |
| Polonia | 143,0 | +5,7% |
| Germania | 140,3 | +5,0% |
| UE-27 | 128,6 | +3,6% |
| Franța | 113,3 | +0,8% |
Două precizări de metodă. Indicii sunt rebazați la 2021, deci arată ritmul de creștere, nu diferența de nivel dintre țări: 230,8 în Bulgaria nu înseamnă că o construcție costă acolo mai mult decât în Germania. În al doilea rând, saltul de 5,4% într-un singur trimestru, după doar +0,6% în T1 2026, este mare, iar din sursele consultate nu pot stabili ce l-a produs. Datele pot fi revizuite, așa că nu îl extrapolez.
Indice statistic, deviz de proiect și preț de apartament: trei lucruri diferite
Cifra de 9,8% merită citită cu o distincție în minte. Indicele Eurostat este un indicator statistic: urmărește prețurile sau costurile din construcția de clădiri rezidențiale noi, pe un coș de lucrări definit metodologic, și arată un ritm mediu la nivel de țară. Devizul unui proiect concret este altceva: depinde de soluția tehnică, de contractele semnate cu antreprenorul la un moment dat, de durata execuției și de ce se renegociază pe parcurs, deci poate urca mai mult sau mai puțin decât indicele. Prețul final al unui apartament este al treilea lucru: pe lângă costul de construcție, include terenul, proiectarea și autorizarea, costul finanțării, comercializarea, marja dezvoltatorului și TVA. O creștere a indicelui se transmite în prețul de vânzare numai în măsura în care piața o permite, cum arată comparația cu prețurile locuințelor de mai jos.
Forța de muncă explică doar o parte din urcare
Indicele Eurostat al costului forței de muncă în construcții (lc_lci_r2_q, date neajustate, bază 2020 = 100) a urcat în România de la 194,4 în T2 2025 la 207,5 în T2 2026, adică +6,7%. În același interval, Germania a avut +5,2%, Polonia +5,0%, Ungaria +7,8% și Bulgaria +8,4%. Rezultatul este un ritm sub cel al prețurilor de construcție din România (+9,8%), ceea ce sugerează că și alte componente au contat: materiale, energie, marje și cererea din piață. Aceasta este o interpretare a datelor, nu o descompunere oficială a costului.
Cererea este vizibilă în statisticile INS. Volumul lucrărilor de construcții a crescut în primele șapte luni din 2026 cu 11,2% ca serie brută și cu 8,2% ca serie ajustată, iar la clădirile rezidențiale avansul este de 18,6% brut, respectiv 17,9% ajustat, potrivit datelor INS relatate de Agerpres. Presupun că, într-o piață cu șantiere rezidențiale aglomerate, constructorii negociază mai ferm, dar datele publicate nu măsoară acest lucru.
Managerii din construcții nu anticipează o pauză. În ancheta INS din mai 2026, relatată de Agerpres, soldul conjunctural pentru prețurile lucrărilor în următoarele trei luni era de +50%. Soldul este diferența dintre răspunsurile pozitive și cele negative, nu o creștere prognozată de 50%, dar indică o direcție clară. Informația este veche de aproape cinci luni, așa că nu o folosesc drept prognoză pentru T3 sau T4.
Cine suportă scumpirea: cumpărătorul sau dezvoltatorul
Costul construcției contează diferit după ce se întâmplă cu prețul de vânzare. Indicele Eurostat al prețurilor locuințelor arată pentru T2 2026 +12,1% în România, +4,7% în UE, +0,6% în Germania, +6,3% în Polonia și +10,2% în Ungaria. În România, prețurile locuințelor au crescut ceva mai repede decât costurile de construcție (+12,1% față de +9,8%), deci scumpirea a ajuns, cel puțin parțial, la cumpărător. În Germania, construcția a urcat cu 5,0% și locuințele cu doar 0,6%, o combinație care apasă pe marjele dezvoltatorilor și, în timp, pe numărul de proiecte pornite.
Comparația are limite. Indicele locuințelor include locuințe noi și existente, iar cel de construcție se referă la clădiri rezidențiale noi. Nu este o măsură a marjei și nu spune nimic despre o schemă de proiect anume. Mai este și contextul macroeconomic: inflația anuală din România a coborât la 6,17% în august 2026, potrivit INS, iar BNR a revizuit proiecția pentru finalul anului la 6,1%. Perioadele nu coincid cu T2, așa că nu calculez pe această bază un avans real al costurilor.
Citirea mea, delimitată de datele de mai sus: într-o piață în care ambele curbe urcă, riscul nu este o prăbușire, ci un echilibru fragil. Dacă cererea slăbește înainte ca costurile să se stabilizeze, marja se strânge ca în Germania. Dacă nu slăbește, scumpirea continuă să se transmită în preț.
Implicații practice
Pentru cumpărătorul unei locuințe în construcție, merită citite clauzele de preț: dacă prețul pe metru pătrat este fix după semnarea antecontractului sau poate fi indexat, și după ce indice. Întrebarea este simplă, iar răspunsul trebuie să fie în contract, nu într-o promisiune verbală.
Pentru un dezvoltator sau un investitor, trei lucruri rezultă din cifre. Devizul are nevoie de o rezervă pentru scumpiri, calculată pe durata reală a proiectului, nu pe prețurile din ziua licitației. Contractele cu antreprenorul și cu subcontractorii merită legate de calendar și de mecanisme de ajustare clare. Iar o întârziere de autorizare sau de finanțare costă mai mult atunci când indicii urcă de la un trimestru la altul. Contextul pieței de locuințe, cu prețuri deja ridicate, este analizat în articolul despre prețurile locuințelor în Europa în T2 2026.
Concluzie
România are în T2 2026 una dintre cele mai rapide creșteri ale prețurilor de construcție dintre piețele comparate aici: +9,8% în ritm anual, față de +3,6% media UE, și +66,9% în cinci ani. Costul muncii (+6,7%) nu explică singur diferența, iar cererea de construcții rezidențiale rămâne puternică. Rămân deschise două întrebări: dacă saltul trimestrial de +5,4% este durabil și cât din el vor mai putea absorbi cumpărătorii. Răspunsul va conta în egală măsură pentru cine cumpără și pentru cine construiește. Mai multe despre mine și despre perspectiva mea de practician găsiți pe pagina Despre Adrian Vasile.
Surse și metodologie
- Eurostat — Construction producer prices or costs, new residential buildings, quarterly (sts_copi_q) (publicat 2026-10-10, verificat 2026-10-11). Indice 2021=100, NSA, clădiri rezidențiale noi: România 164,7 în T2 2026 (150,0 în T2 2025; 156,3 în T1 2026), UE-27 128,6 (124,1; 126,4); variații anuale/trimestriale și față de T2 2021 pentru România, UE, BG, HU, PL, DE, FR, IT; calculat din răspunsul API al setului de date (actualizat 2026-10-10).
- Eurostat — House price index, quarterly (prc_hpi_q), variație anuală (publicat 2026-10-10, verificat 2026-10-11). Variație anuală T2 2026: România +12,1%, UE +4,7%, Germania +0,6%, Polonia +6,3%, Ungaria +10,2%, Bulgaria +15,5%; citit din API-ul Eurostat.
- Eurostat — Labour cost index by NACE Rev. 2 activity, nominal, quarterly (lc_lci_r2_q), construcții (publicat nedatat, verificat 2026-10-11). Cost total al forței de muncă în construcții (NACE F, bază 2020=100, NSA): România 194,4 în T2 2025 și 207,5 în T2 2026 (+6,7%); DE +5,2%, PL +5,0%, HU +7,8%, BG +8,4%; variații calculate de autor din API-ul Eurostat.
- Agerpres — INS: Managerii anticipează o creștere accentuată a prețurilor în comerțul cu amănuntul și în construcții, în următoarele trei luni (publicat 2026-05-28, verificat 2026-10-11). Ancheta INS din mai 2026: sold conjunctural +50% pentru prețurile lucrărilor de construcții și +15% pentru volumul producției, pentru următoarele trei luni.
- Agerpres — INS: Volumul lucrărilor de construcții s-a majorat cu 11,2%, ca serie brută, în primele șapte luni (publicat 2026-09-18, verificat 2026-10-11). Date INS pe ianuarie–iulie 2026: volum +11,2% brut și +8,2% ajustat; clădiri rezidențiale +18,6% brut și +17,9% ajustat.
- Agerpres — Rata anuală a inflației a scăzut la 6,17% în luna august (publicat 2026-09-11, verificat 2026-10-11). Date INS: inflație anuală 6,17% în august 2026 (6,2% rotunjit), IAPC 6,3%; BNR a revizuit prognoza pentru finalul lui 2026 la 6,1%.
